Deja sunt fana Kpop de ceva vreme si am ajuns sa privesc chestia asta ca pe o obsesie acceptata de propria mea persoana.
Mai mult decat atat, ma impresioneaza. E ciudat cum alte celebritati isi castiga painea dupa ce au fost culese de pe strada in timp ce altii inca mai muncesc visand la succesul lor.
Ma simt vinovata pentru ca m-am atasat de o persoana care nici nu ma cunoaste, sta la 7500 km departare si probabil ca nici nu ma va cunoaste vreodata si daca va avea « ocazia» sa ma cunoasca eu sunt cea mai norocoasa fata de pe planeta.
Nu m-am atasat niciodata de alte persoane fie pentru ca nu mi se par accesibile fie pentru ca pur si simplu nu imi placeau. In opinia mea, prietenul ideal ar trebui sa zambeasca 90% din viata si restul sa fie lacrimi de bucurie asta pentru ca eu nu sunt in stare sa fiu optimista atunci cand nu am prieteni de genul acesta langa mine.
Ca si acum... ma simt vinovata pentru ceva ce nu are legatura cu mine in mod direct dar in masa afecteaza persoana pe care o pretuiesc enorm chiar daca unora li se pare copilaros si prostesc.
Inca o data, jeosonghamnida...
I want to confess that you’re both cute and manly and that you shouldn’t be bothered because you have a huge family besides you. Not only myself but a lot of people apreciate you for your efforts not just as a member of Super Junior but as a person.
Even if I loved your looks and your cuteness in the first place, now you’re a truly respected individual in my heart.
Please don’t cry, oppa.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu