1000 Challange!

(unde a disparut praful?!?!)

Navigam pe internet acum cateva ore si, spre surprinderea mea, am gasit un thread pe forumul ELF in care cateva fane disperate (like me) incercau sa gaseasca cele 1000 de motive pentru care dragostea lor eterna este Super Junior.

Sincer, as gasi si 10000 mii doar ca mi-ar lua toata vacanta si as vrea sa fac si alteceva decat sa ma gandesc "Why I like you". Deocamdata ma concentrez (trebuie s-o fac) pentru ca daca nu ma concentrez s-ar putea sa fug de-acasa cu 800$ si sa nu ma mai intorc. S-ar putea sa o fac si in somn si cred ca asta explica de ce dorm foarte putin in ultimul timp.

Celina-sunbae a facut azi o comparatie foarte iritanta (azi.. adica ieri ca e deja trecut de 12) si faptul ca: Super Junior... Are nişte similarităţi pe care le împarte cu Twilight. Dar in cele din urma s-a dovedit ca "similaritatile" sunt doar una. Sincer, mi-a stat inima in loc pentru o clipa pentru ca ar fi fost posibil ca acel motiv sa stirpeasca putin din stralucirea baietilor mei geniali.

But whatever... nu sunt chiar asa un fan inrait, nu? Adica... ce e rau in le stie numele, data nasterii, locul nasterii, inaltimea, greutatea, numarul la papuci (pentru Leeteuk si Eunhyuk si inaltimea talpilor ortopedice) sau scoala la care au invatat odinioara. Ce e gresit in a le bantui Twitterul non-stop? Si ce e rau in a avea toata discografia lor pe laptop? Sau toata filmografia... sau...

Ok, I give up... I'm totally obsessed...

Si faza naspa e ca nici nu stiu de ce XD. Ce au atat de special? Evident, la prima vedere chiar nu au ceva special. I-am recunoscut mai intai dupa numarul mare de membrii... dar de la asta pana la 1000 de motive (sau 10000) e un drum foarte lung. Si cred cu inversunare ca problema mea are nevoie de mai mult decat un psiholog... un psiholog care sa arate ca Donghae. OK. Un psihiatru, va rog!

O persoana decenta nu si-ar dori sa faca fursecuri pentru Sungmin sau sa fie la fel de obsedata de curatenie ca si Eunhyuk sau la fel de religioasa ca si Siwon sau... oricum, faptul ca sunt un FAN obsedat are si niste parti bune. Mai nou, am inceput sa citesc "Cei trei muschetari" pentru simplul fapt ca Kyuhyun joaca rolul principal in musicalul din Coreea de Sud. Mi-am facut curat in camera de sase ori de cand a inceput anul si acum chiar nu mai am ce sa mai curat si deja imi lipseste praful de pe imprimanta si etajera... Cand ma trezesc imi fac singura de mancare. Beau foarte multa (foarte foarte multa) apa (cam 5-6 litri pe zi) si mananc macar 10 portocale (mda... nu stiu de unde scoate tata atatea portocale). Am inceput sa deschid carti de istorie kilometrice pe care am jurat ca in viata mea nu le voi deschide (tocmai pentru ca sunt kilometrice). Am lasat deoparte PS2-ul pentru Starcraft... aw... stai... asta nu e ceva de bine.

Oricum, se pare ca un fandom este si haos si organizare. Singura chestie care nu s-a schimbat este sictirul care mi-l inspira scoala. O sa fac cateva poze ale camerei mele atat de curate (OMFG nici macar eu nu ma credeam in stare sa frec podele si sa sterg praful cu precizia unei cameriste).

Pana si laptopul meu are folder pentru muzica, folder pentru filme, folder pentru poze. WTF?!

Acum... pana si mama crede ca ceva nu e in regula. Eu totusi, cred ca Super Junior poarta o parte din vina pentru ca majoritatea fac acelasi chestii pe care le-am insiruit eu deasupra. Desigur, nu voi ajunge niciodata ca ei dar instaleaza un sentiment de fericire dubioasa (fara prafuri) si stabilitate emotionala... frate cat aberez XD.

NU E NICIUN FIR DE PRAF X_X!!!

A... uite unul... brb, trebuie sa-l anihilez...